Plimbarea

Plimbarea

De Cristea Dragoş Andrei

plimbarea

Noaptea umblu

Printr-un cimitir sumbru.

Aerul este înecăcios,

Vântul este vijelios,

Mâinile degeră,

Picioarele tremură

Sunt cuprins de teamă,

De frig şi de spaimă,

Dar eu însă mişc, nu am împietrit.

 

O pădure este,

Sumbră foarte,

Simt un aer înecăcios

Şi un vânt vijelios.

Simt că nu mai am putere,

Cuprins sunt de durere,

Picioarele au îngheţat,

Mâinile au degerat,

Însă eu nu am epuizat.

 

Ajung la un râu înfrigurat,

Totul în jur a îngheţat,

Parcă-mi simt corpul un vid,

Picioarele nu le mai simt,

Mâinile au împietrit,

Mă simt ca un gândac strivit,

Neputincios, un nimic.

Este un aer înecăcios

Şi un vânt vijelios.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *